perdăfuí, perdăfuiésc, vb. IV (înv.) 1. a (se) rade cu perdaf. 2. a lustrui; a stropi pantofii cu un lichid. 3. (fig.; fam.) a mustra, a ocărî foarte tare. Vezi definitia »

hurcuí¹, húrcui, vb. IV (reg.) a căuta vânat. Vezi definitia »

MUȘLUÍ, pers. 3 mușluiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare, a umbla adulmecând; a mușina. – Cf. mușina. Vezi definitia »

probrăzuí, probrăzuiésc, vb. IV (înv.) a mustra aspru, a face de rușine (pe cineva). Vezi definitia »

SĂRĂDUÍ, sărăduiésc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A împodobi cu săraduri. – Sărad + suf. -ui. Vezi definitia »