Definita cuvantului izogon
IZOGÓN, -Ă adj. (Despre corpuri geometrice) Cu unghiuri egale. // s.f. izogonă – linie care trece prin punctele terestre de egală declinație magnetică. [Var. isogon, -ă adj., s.f. / < fr. isogone].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu izogon
LEPTÓN s.m. 1. (În Grecia antică) Unitate monetară foarte mică. 2. Monedă divizionară în Grecia, egală cu a suta parte dintr-o drahmă. 3. (Fiz.) Denumire generică pentru particulele elementare (electron, pozitron, neutrino, mezon etc.) [< germ. Lepton, fr. lepton]. Vezi definitia »
CARDÓN s. m. plantă erbacee de grădină, cu flori roșii-violacee, comestibile. (< fr. cardon) Vezi definitia »
capișón (capișoáne), s. n. – Glugă. – Mr. capișonă. Fr. capuchon. Vezi definitia »
ISTRIÓN s.m. v. histrion. Vezi definitia »
TENSÓN s. n. (în poezia evului mediu) dialog în care personajele schimbau invective sau discutau unele fapte cotidiene ori chestiuni teoretice. (< fr. tenson) Vezi definitia »