Definita cuvantului izostazie
IZOSTAZÍE s.f. (Geol.) Teorie potrivit căreia între diversele compartimente ale scoarței terestre ar exista un echilibru relativ datorită diferențelor de densitate ale materialelor lor. [< fr. isostasie, cf. gr. isos – egal, stasis – așezare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu izostazie
APRECÁȚIE s. f. formulă de încheiere. (< lat. apprecatio) Vezi definitia »
polisilabíe, polisilabíi, s.f. (înv.) caracteristică a unei limbi de a avea cuvinte polisilabice. Vezi definitia »
ANTICATEGORÍE s. f. figură retorică prin care se răspunde unor acuzări. (< fr. antikategorie) Vezi definitia »
MONOFONÍE s. f. 1. procedeu de reproducere a sunetelor înregistrate sau transmise prin radio folosind un singur canal. 2. tip de muzică în care melodia este executată solistic ori de către un grup vocal sau instrumental la unison sau octavă. (< fr. monophonie, engl. monophony) Vezi definitia »
ADÍȚIE s. f. 1. adăugare. ♦ (chim.) reacție de ~ = reacție prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă nesaturată. 2. (mat.) adunare. (< fr. addition, lat. additio) Vezi definitia »