CIOLÁN, ciolane, s. n. 1. Os (mare) de animal (tăiat, cu sau fără carne pe el) sau (fam.) os de om. ♦ Expr. A da (cuiva) un ciolan de ros = a da (cuiva) posibilitatea de a obține avantaje sau profituri materiale. A umbla după ciolan = a umbla după profituri materiale. A scăpa ciolanul din mână = a pierde o situație avantajoasă. 2. (Fam.) Membru al corpului; (la pl.) schelet al corpului. ◊ Expr. A i se muia (cuiva) ciolanele = a-i slăbi puterile, a se moleși. A-i trece (cuiva) ciolan prin ciolan = a fi foarte obosit. A-i rupe (sau a-i frânge, a-i muia cuiva) ciolanele = a bate tare (pe cineva). A-i putrezi (cuiva) ciolanele = a fi mort (de mai multă vreme). A-i rămâne ciolanele (pe) undeva = a muri departe de casă, prin locuri străine. 3. (Reg.) Obadă (a roții de car). – Din sl. članŭ. Vezi definitia »

HIPOTIROIDIÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de hipotiroidie. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. hypothyroïdien]. Vezi definitia »

IMELMÁN s.n. Figură acrobatică aeriană, constând dintr-o jumătate de luping urmată de un semitonou. [< germ. Immelmann, fr. immelmann, cf. Immelmann – ofițer aviator german]. Vezi definitia »

HIDROSTATICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în hidrostatică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. hydrostaticien]. Vezi definitia »

YUÁN s.m. Unitate a sistemului monetar din China și Taiwan. (cf. germ. Yuan, Juan, engl. yuan < chinez. mandar. yuán = dolar [1], rotund [2]) [și [1] AHDEL, [2] das große Fremdwörterbuch] Vezi definitia »