Definita cuvantului mediu
MÉDIU, -IE adj. De (la) mijloc, mijlociu; care formează, care constituie o medie. ◊ Învățământ mediu = treaptă imediat superioară învățământului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni. [Pron. -diu. / < lat. medius].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mediu
DEPRECATÓRIU, -IE adj. (despre formule, părți dintr-un discurs) care are forma unei deprecații. (< fr. déprécatoire, lat. deprecatorius) Vezi definitia »
SÁRDIU s.n. Piatră semiprețioasă transparentă, de culoare roșie sau brună. [Pron. -diu. / < lat. sardius (lapis)]. Vezi definitia »
secfíu1, secfíi, s.m. (reg.) 1. numele mai multor plante erbacee cu flori variat colorate și cu miros plăcut: a) garoafă. b) (la pl.) cuișoare. c) garofiță. 2. (în forma: sacfiu) plantă erbacee, cu tulpină târâtoare, cu frunze opuse, cu flori albastre-violete, roz sau albe, așezate la subsuoara frunzelor; brebenoc, cununiță, merișor, saschiu. 3. (la pl.; în forma: sanfii) stânjenei. 4. (în forma: săcfiu) cuișoare (condiment). Vezi definitia »
MARTÍRIU, martirii, s. n. Suferință, supliciu, tortură sau moarte îndurată de cineva pentru ideile sau convingerile sale; martiraj, martir1. ◊ Fig. Suferință morală mare. – Din lat. martyrium. Vezi definitia »
MANGALAGÍU, mangalagii, s. m. (Astăzi rar) Persoană care fabrică mangal (1); cărbunar, mangalizator. – Mangal + suf. -agiu. Vezi definitia »