Definita cuvantului mediu
MÉDIU, -IE adj. De (la) mijloc, mijlociu; care formează, care constituie o medie. ◊ Învățământ mediu = treaptă imediat superioară învățământului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni. [Pron. -diu. / < lat. medius].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mediu
REVOCATÓRIU, -IE adj. Care revocă. [Var. revocator, -oare adj. / cf. fr. révocatoire]. Vezi definitia »
FIU, fii, s. m. 1. Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi; copil1, fecior, băiat. ♦ (La voc.) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc. 2. Fig. Cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat). – Lat. fîlius. Vezi definitia »
SURÍU, -ÍE, surii, adj. (Pop.) Care bate în cenușiu-deschis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cenușiu-deschis. ♦ (Despre păr) Ușor încărunțit. – Sur + suf. -iu. Vezi definitia »
BACIU, Ion (n. 1931, Bratelu, jud. Sibiu), dirijor român. Prof. univ. la Iași; dirijor al filarmonicii din același oraș. Vast repertoriu universal și românesc (predilecție pentru creația enesciană). Vezi definitia »
sigíliu (-íi), s. n. – Semn, marcă imprimată. – Var. sigil. Lat. sigillum (sec. XIX). – Der. sigila, vb., din lat. sigillare. Cf. sugel. Vezi definitia »