NANOSOMÍE s. f. nanism. (< fr. nanosomie) Vezi definitia »

COLOIDOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratare a unor boli cu substanțe în stare coloidală. [Pron. -lo-i-. / < fr. colloïdothérapie]. Vezi definitia »

BRONHOPLASTÍE s. f. operație chirurgicală de refacere a bronhiilor. (< fr. bronchoplastie) Vezi definitia »

DIRÉCȚIE, direcții, s. f. I. 1. Orientare în spațiu a unei ființe, a unui obiect, a unei acțiuni, a unui fenomen, a unei mișcări; sens în care se desfășoară ceva. ◊ Loc. adv. În toate direcțiile = peste tot, pretutindeni. 2. (Mat.) Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată. II. 1. Acțiunea de a conduce, de a dirija (o instituție, o întreprindere etc,); conducere. 2. Post, funcție de director²; p. ext. durata acestei funcții. 3. Organ de conducere a unei întreprinderi, instituții, organizații etc. ◊ Direcție de scenă = regie. ♦ Subdiviziune în sistemul de organizare a unui minister, a unui organ central etc., care conduce o anumită ramură de activitate a instituției respective. 4. Biroul directorului². III. Ansamblul organelor folosite pentru conducerea unui vehicul (automobil, tractor etc.). ♦ (Și în sintagma bară de direcție) Bară de oțel articulată la ambele capete de roțile unui vehicul și care servește la orientarea roților într-o anumită direcție. [Var.: direcțiúne s. f.] – Din fr. direction, lat. directio, -onis. Vezi definitia »

METALOTERAPÍE s. f. tratament al bolilor (nervoase) prin aplicarea unor plăci metalice pe corpul bolnavului. (< fr. métallothérapie) Vezi definitia »