șerpăciúne s.f. (reg.; cu sens colectiv) șerpărie. Vezi definitia »

RAȚIÚNE s. f. 1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență. 2. motiv, cauză, justificare, temei. ♦ ~ de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală. ♦ ~ a de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru). ♦ scop, țel. (< lat. ratio) Vezi definitia »

DEFECAȚIÚNE s.f. v. defecație. Vezi definitia »

póine s.f. pl. (reg.) boabe seci și uscate care se aleg din cereale; gozuri. Vezi definitia »

COSTUMAȚIÚNE s.f. v. costumație. Vezi definitia »