TRÍO s.n. 1. Ansamblu alcătuit din trei interpreți; compoziție muzicală scrisă pentru trei voci sau pentru trei instrumente; terțet. 2. (Fam.) Grup de trei. ♦ (Tehn.) Laminor trio = laminor cu trei cilindri. [Pron. tri-o. / < it., fr. trio]. Vezi definitia »

BAZIO- elem. „baza craniului”. (< fr. basio-, cf. gr. basis, suport) Vezi definitia »

CARIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) nucleul celular”. [Pron. -ri-o-. / < fr. caryo-, cf. gr. karyon – nucleu, nucă]. Vezi definitia »

MINIRÁDIO s.n. Aparat de radio de dimensiuni reduse. [Cf. engl. miniradio]. Vezi definitia »

adio, Margareto! / și n-am cuvinte! / și-un praz verde! expr. folosită pentru a exprima indiferența totală față de cineva Vezi definitia »