ORGÓLIU s. n. mândrie exagerată; vanitate, trufie. (< it. orgoglio) Vezi definitia »

CÁMBIU s. n. țesut vegetal tânăr, constituind zona generatoare libero-lemnoasă din rădăcină și tulpină. (< fr. cambium) Vezi definitia »

CĂPRÍU, -ÍE, căprii, adj. Căprui. – Capră + suf. -iu. Vezi definitia »

CIREȘÍU, -ÍE, cireșii, adj. (Rar) Care are culoarea cireșei. – Cireașă + suf. -iu. Vezi definitia »

PREZBITÉRIU s.n. 1. Partea bisericii dintre altar și naos. 2. Casă parohială. 3. Consiliu eparhial în biserica ortodoxă. [Pron. -riu. / cf. fr. presbytère, lat.bis. presbyterium]. Vezi definitia »