Definita cuvantului parvenit
PARVENÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Om) îmbogățit, ajuns, înălțat la o treaptă superioară fără a avea merite deosebite și adesea pe căi necinstite. [Pl. -iți, -ite. / cf. fr. parvenu].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu parvenit
MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite. Vezi definitia »
APELPISÍT, -Ă, apelpisiți, -te, adj. (Înv.) Deznădăjduit; scos din sărite, exasperat. ♦ (Adesea substantivat) Nebun. – Participiul lui apelpisi (ieșit din uz). Vezi definitia »
CHIȚCĂÍT, chițcăituri, s. n. Chițăit. ♦ Fig. Țârâit, chirăit. Chițcăitul cristeilor. – V. chițcăi. Vezi definitia »
CERCUÍT s. n. Faptul de a cercui. – V. cercui. Vezi definitia »
chit adv. – Liber, în pace. Fr. quitte. Se întîlnește cu dubletele cfit și fit, care redau pronunțarea germ. quitt. – Der. (de la cfit) cfitui, vb. (a rezolva probleme; a fi liniștit). Forma chitui se aude mai puțin, fiind înlocuită prin achita. După Sanzewitsch 201, cfitui vine din rus. kvitovatĭ. Vezi definitia »