BÂHLÍT, -Ă, bâhliți, -te, adj. (Reg., despre lichide) Stătut, clocit. – V. bâhli. Vezi definitia »

ODRĂSLÍT, -Ă, odrăsliți, -te, adj. 1. Născut, zămislit, ivit; crescut, dezvoltat. 2. (Înv. și pop.; despre plante) Care a dat lăstari; p. ext. înmugurit, înverzit. – V. odrăsli. Vezi definitia »

SATELÍT, sateliți, s. m. 1. Corp ceresc care se rotește în jurul altui corp ceresc, însoțindu-l în cursul mișcării lui de revoluție. ♦ Fig. Persoană, colectivitate, stat care urmează și execută (orbește) ordinele cuiva; acolit. ◊ (Adjectival) Stat satelit. 2. (În sintagmele) Satelit artificial = corp metalic de forme diverse (prevăzut cu aparataj), lansat de oameni în spațiul interplanetar cu ajutorul unei rachete și care apoi se rotește în jurul Pământului fără a mai avea nevoie de propulsie. Satelit de radioamatori = satelit artificial dotat cu echipament special permițând radioamatorilor stabilirea legăturilor la mari distanțe și la ore precise. Satelit de telecomunicații = satelit artificial dotat cu echipament special care face posibilă realizarea unor canale de telecomunicații, folosite în cercetarea științifică, navigație, comunicații, difuziunea programelor de televiziune etc. Satelit meteorologic = satelit artificial dotat cu echipament special folosit pentru operații de cercetare a întregului înveliș al oceanului aerian și pentru obținerea unor informații specifice din zonele terestre mai puțin accesibile. – Din fr. satellite, lat. satelles, -itis. Vezi definitia »

ALUNÍT s.n. Sulfat natural hidratat de aluminiu și de potasiu. [< fr. alunite]. Vezi definitia »

dubit, -ă, dubiți, -te adj. arestat, închis. Vezi definitia »