Definita cuvantului șomaj
ȘOMÁJ s. n. Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă; situația aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilității de a găsi un loc de muncă. – Din fr. chômage.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șomaj
BARÁJ (‹ fr.) s. n. 1. Obstacol transversal pe firul unei văi, natural (de alunecare, prăbușire, vulcanic, morenaic, glaciar) sau antropic (din lemn, zid, beton etc.) 2. Contrucție hidrotehnică, așezată transversal în albia unui curs de apă, pentru ridicarea nivelului apei în amonte și crearea unui lac de acumulare. Cele mai înalte b.: Rogunsk și Nurek (C.S.I., 325 m și respectiv 317), Grande Dixence (Elveția, 285 m), Vaiont (Italia, 262 m), Oroville (S.U.A., 230 m); în România, b. de la Bicaz, pe Bistrița (127 m), de la Vidraru, pe Argeș (167 m), b. Gura Apelor de pe Rîul Mare al hidrocentralei Brazi (174 m). Sin. stăvilar, zăgaz. 3. Lucrare executată în mină din scînduri sau din pînză cauciucată, pentru reducerea curentului de aeraj în vederea stingerii incendiilor subterane. 4. Piedică, barieră. 5. (MILIT.) Lucrare genistică constituind un obstacol în înaintarea inamicului (b. antitanc, b. contra infanteriei). Se realizează: b. explozive (cîmpuri de mine), b. neexplozive (șanțuri, escarpe etc.), b. chimice (substanțe toxice de luptă). 6. Întrecere între doi sau mai mulți sportivi sau între două sau mai multe echipe, aflate la egalitate, pentru a se departaja într-un clasament oficial. Vezi definitia »
ULÁJ s.n. (mar.) Spațiu lăsat liber în tancurile unei nave petroliere după încărcare pentru a se asigura loc de expansiune mărfii, care își mărește volumul când se navighează prin regiuni calde; (p. ext.) spațiu gol al unei cisterne, al unui tanc de combustibil sau de apă ori al unui butoi. [< engl., fr. ullage]. Vezi definitia »
METALIMBÁJ s. n. 1. orice sistem lingvistic cu ajutorul căruia este posibil să se analizeze simbolurile și structurile unei limbi; metalimbă. 2. (inform.) limbaj de descriere adaptat la o definiție formală a limbajelor de programare. (după fr. métalangage) Vezi definitia »
BADIJONÁJ, badijonaje, s. n. Badijonare. – Fr. badigeonnage. Vezi definitia »
AUTOREGLÁJ s.n. Proprietate a unui aparat de a-și găsi regimul inițial după o perturbare; autoreglare. [Cf. fr. autoréglage]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z