STRÁNIU, -IE adj. (și adv.) ciudat, neobișnuit, bizar. (< it. stranio) Vezi definitia »

gardagíu, gardagíi, s.m. (reg.) om care așază ți păzește gardul de prins pește. Vezi definitia »

zglobíu adj. m., f. zglobíe; pl. m. și f. zglobíi Vezi definitia »

ABSOLUTÓRIU, -IE, absolutorii, adj. s. n. 1. Adj. Care absolvă, care iartă o vină, un delict, o greșeală. 2. S. n. Certificat de absolvire a unei școli superioare. – Din lat. absolutorius, (2) germ. Absolutorium. Vezi definitia »

BERKÉLIU s.n. Element sintetic radioactiv. [Pron. -liu, var. berkelium s.n. / < engl. berkelium, cf. Berkeley – universitate din S.U.A.]. Vezi definitia »