ANTRELÚȚĂ, antreluțe, s. f. (Rar) Antrețel. – Din antreu + suf. luță. Vezi definitia »

NEUROFIBROMATÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin apariția pe piele a unor pete sau a unor tumori care își au originea în neurofibroame. [< fr. neurofibromatose]. Vezi definitia »

tărcătúră, tărcătúri, s.f. (reg.) 1. combinație nereușită de culori; împestrițătură. 2. obiect tărcat. Vezi definitia »

întorsureáncă s. f., g.-d. art. întorsuréncei; pl. întorsurénce Vezi definitia »

gáșcă (-te), s. f. – 1. Colibă. – 2. Grup restrîns, ceată. Origine necunoscută. Cihac, II, 117, pleacă de la rus. gaika „piuliță”, ceea ce este lipsit de sens. Vezi definitia »