Definita cuvantului statică
STÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului corpurilor. ◊ Statică grafică = capitol al staticii care se ocupă cu rezolvarea problemelor pe cale grafică; statica fluidelor = hidrostatică; statica construcțiilor = disciplină care studiază metodele de calcul pentru determinarea eforturilor și a deformațiilor sistemelor de bare. [Gen. -cii. / cf. fr. statique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu statică
tárbă, tárbe, s.f. (reg.) femeie ușuratică. Vezi definitia »
tevatúră (-ri), s. f. – Zarvă, gălăgie, scandal. Tc. tevatür (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 2053; Ronzevalle 68), cf. ngr. ταβατούρι. Vezi definitia »
jápchină1, s.f. (reg.) rană mare, julitură mare. Vezi definitia »
STIBÍNĂ s. f. sulfură naturală de stibiu; antimonit. (< fr. stibine, germ. Stibin) Vezi definitia »
CĂMÁRĂ, cămări, s. f. 1. Încăpere mică în care se păstrează alimente. 2. (Înv.) Cameră, odaie. ◊ Cămară domnească = (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova): a) totalitatea veniturilor domniei, provenite din vămi, ocne și impozite indirecte, deosebite de veniturile vistieriei; b) (rar) monetărie. – Probabil lat. *camara în loc de cam(m)ara „cameră” (< gr.). Vezi definitia »