SURSOLOGÍE s. f. studiu al surselor exterioare, străine ale unei opere literare. (< sursă + -logie) Vezi definitia »

ANTROPOZOFÍE s. f. concepție și credință mistico-religioasă care înlocuiește pe Dumnezeu, cu ființa umană divinizată. (< fr. anthroposophie) Vezi definitia »

FETOTOMÍE s. f. secționare a corpului fetusului, în caz de distocie gravă. (< feto- + -tomie) Vezi definitia »

geamíe (-íi), s.f. – Moschee. – Mr. gimie, megl. geamiiă. Tc. cami (Roesler 619; Șeineanu, II, 187; Lokotsch 655, Ronzevalle 69), cf. ngr. τζαμί, alb. ğami, bg. džamija, sb. ğamija, sp. gima (Eguilaz 113). Vezi definitia »

POLILOGHÍE, poliloghii, s. f. (Depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie. [Var.: polologhíe s. f.] – Din ngr. poliloghía. Vezi definitia »