MONÓCLU s.n. Lentilă care se poartă sprijinită în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. ♦ Pansament care acoperă un singur ochi. [< fr. monocle]. Vezi definitia »

pârlu, -ă, adj., s.m. și f. (pop.) 1. (oaie) cu lână scurtă, aspră, închisă la culoare. 2. (oaie) cu lână puțină, scurtă și rară sau tocită. 3. (despre coama cailor) cu părul scurt. 4. (despre animale) cu părul căzut, năpârlit. 5. (despre oi) mic și slab. 6. om chel. Vezi definitia »

SHICLU [poate șiclu? – CM] s.n. Staniol, în unele graiuri ardelenești. Vezi definitia »

PERICÍCLU s. n. strat extern al cilindrului central al rădăcinii și tulpinii. (< fr. péricycle) Vezi definitia »

DÚBLU², -Ă I. adj. 1. care este de două ori mai mare; îndoit. 2. din două obiecte identice sau de aceeași natură. ◊ (s. m.) ~ băieți (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei. 3. minge ~ă = mișcare neregulamentară la volei, handbal, tenis, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. II. s. n. motiv din literatura universală care utilizează două personaje identice sau foarte asemănătoare, spre a sugera complexitatea realității. (< fr. double) Vezi definitia »