Definita cuvantului themă
THÉMĂ s.f. (Ist.) Unitate teritorial-administrativă și militară a Imperiului bizantin, în care cele două puteri – ostășească și civilă – erau încredințate unui strateg, numit de împărat și dependent direct de acesta. [Cf. gr. thema].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu themă
AUTODISCIPLÍNĂ, s. f. Disciplină liber consimțită. [Pr.: a-u-] – Auto1- + disciplină. Vezi definitia »
ODÍNĂ, (3) odine, s. f. (Reg.) V. odihnă. Vezi definitia »
a fi mână spartă expr. a fi risipitor / cheltuitor. Vezi definitia »
DISAMÁRĂ, disamare, s. f. Fruct uscat care rezultă din gruparea a două samare. – Din fr. disamare. Vezi definitia »
súcă (-ci), s. f. – 1. Obicei rău, viciu. – 2. Supărare. Mag. szokás „obicei” (Cihac, II, 527; Gáldi, Dict., 160). În Trans. – Der. sucaș, adj. (vicios, nărăvaș); sucui, vb. (Trans., rar, a se vicia). Vezi definitia »