CÉLȚIU s.n. Hafniu. [Pron. -țiu. / < fr. celtium]. Vezi definitia »

MARSÚPIU s.n. Punga ventrală a marsupialelor; (p. ext.) pungă. [Pron. -piu. / < lat., fr. marsupium, gr. marsipion]. Vezi definitia »

BERKÉLIU s.n. Element sintetic radioactiv. [Pron. -liu, var. berkelium s.n. / < engl. berkelium, cf. Berkeley – universitate din S.U.A.]. Vezi definitia »

DILATÓRIU, -IE, dilatorii, adj. (Franțuzism) Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere, o amânare, o tărăgănare (a unei acțiuni, a unui proces etc.). – Din fr. dilatoire, lat. dilatorius. Vezi definitia »

AMFÍBIU, -IE, amfibii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre ființe) Care poate trăi și în apă și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și una pe uscat. 2. Fig. Care are o natură sau un aspect dublu. II. S. n., adj. (Avion, automobil sau tanc) care este special construit, spre a putea fi utilizat atât pe uscat, cât și pe apă. – Din fr. amphibie. Vezi definitia »