ADENÍNĂ, adeníne, s. f. Purină (C₅H₅N₅) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. citozină, guanină, timină și uracil. (terminolog. științif., pref. aden- (= glandă, datorită prezenței adeninei în țesutul glandular) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl. adenine, fr. adénine) [MW, TLF] Vezi definitia »

ÉRĂ s.f. 1. Epocă, perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ♦ Epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. Fiecare dintre marile diviziuni ale timpurilor geologice. [< fr. ère, it. era, cf. lat. aera – epocă]. Vezi definitia »

TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale) a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Fr. tarentule. Vezi definitia »

căcănăreală, căcănăreli s. f. (vulg.) 1. rea-voință. 2. atitudine răutăcioasă. 3. antipatie. 4. zgârcenie. 5. situație neplăcută. Vezi definitia »

cintáură (-re), s. f. – Varietate de albăstriță (Erythrea centaurium). – Var. țintaură, cintoare. Lat. centaurium (sec. XIX); a ajuns destul de comună, datorită folosirii ei în farmacie. Diculescu, Elementele, 483, crede că var. cintoare reproduce direct gr. ϰενταύριον, ceea ce pare foarte incert. Vezi definitia »