REVERBERÁNT, -Ă adj. Care reverberează. [Cf. fr. réverberant]. Vezi definitia »

CONT s. n. 1. operație contabilă cuprinzând cele două părți (debit și credit) care exprimă valoric (și cantitativ) existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp. ◊ evidența acestei operații. 2. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere. (< it. conto, germ. Konto, fr. compte) Vezi definitia »

neatent Vezi definitia »

SUPLEÁNT, -Ă s.m. și f. (În trecut) Judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură. ♦ Suplinitor. // adj. Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ. [Pron. -ple-ant. / < fr. suppléant]. Vezi definitia »

FLUIDIZÁNT, fluidizanți, s. m. Fluidifiant. [Pr.: flu-i-] – Fluidiza + suf. -ant. Vezi definitia »