CITADÍN, -Ă, citadini, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) 1. Adj. Orășenesc. 2. S. m. și f. Orășean. – Din fr. citadin, it. cittadino. Vezi definitia »

GRECO-LATÍN, -Ă adj. referitor deopotrivă la greci și latini. (< fr. gréco-latin) Vezi definitia »

ADAMANTÍN, -Ă, adamantini, -e, adj. (Despre luciul mineralelor) Diamantin. – Din lat. adamantinus, fr. adamantin. Vezi definitia »

siriiánin, siriiánini, s.m. (înv.) persoană care aparține unor populații din vechea Mesopotamie; siriac. Vezi definitia »

BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Bun la inimă; blând, pașnic, prietenos. ♦ (Despre figură, fire, manifestări ale oamenilor) Care exprimă bunătate, blândețe; binevoitor. – Slav (v. sl. blažĕnŭ). Vezi definitia »