DEBAVURATÓR s. n. unealtă folosită la debavurare. (< debavura + -tor) Vezi definitia »

Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici Vezi definitia »

săbór s.m. sg. (reg.) nume de plantă; limba-boului. Vezi definitia »

COSÓR, cosoare, s. n. 1. Cuțit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuințat în viticultură și în pomicultură. 2. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină lungă și subțire, cu flori unisexuate, solitare și cu fructe ovale prevăzute cu spini (Ceratophyllum demersum). – Din sl. kosorĩ. Vezi definitia »

LOCȚIITÓR, -OÁRE, locțiitori, -oare, s. m. și f. Persoană care ține locul alteia într-o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia. [Pr.: -ți-i-] – Loc + țiitor (după fr. lieutenant). Vezi definitia »