Definita cuvantului orăcăit
ORĂCĂÍT, orăcăituri, s. n. Acțiunea de a orăcăi și rezultatul ei; strigăt caracteristic broaștei; orăcăială, orăcăire. ♦ Fig. Amestec de voci, gălăgie. ♦ (Fam.) Plânset, scâncet de copil mic. – V. orăcăi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orăcăit
MIOCÍT s. n. celulă musculară. (< fr. myocyte) Vezi definitia »
smânțărít, smânțărítă, adj. (reg.; în sintagmă) mere smânțărite = mere timpurii. Vezi definitia »
vanadinít s. n. ~ Vezi definitia »
ZGUDUÍT, -Ă, zguduíți, -te, adj. ~ 2. Clătinat din temelii, zdruncinat, șubrezit. Vezi definitia »
ZĂBOVÍT, -Ă, zăboviți, -te, adj. (Înv.) Întârziat; amânat. – V. zăbovi. Vezi definitia »