Definita cuvantului fărâma
FĂRÂMÁ, fărấm, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ◊ Expr. (Tranz.) A-și fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a-și bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. [Var.: fărmá vb. I] – Din fărâmă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fărâma
ciulamá (ciulamále), s. f. – Mîncare orientală cu sos alb (făină fără ou), cu carne, ciuperci, spanac etc. Tc. çulama (Șeineanu, II, 138; Lokotsch 138). Vezi definitia »
RĂZIMÁ vb. I v. rezema. Vezi definitia »
a se alege cu izma expr. (intl.) a nu avea niciun câștig; a avea de pierdut Vezi definitia »
cealmá (cealmále), s. f. – 1. Turban. – 2. (Banat) Coc. – Mr. cialmă, megl. čalmă. Tc. çalma (Șeineanu, II, 120; Lokotsch 388). cf. sl. čalma „pălărie”. Vezi definitia »
MIMÁ vb. I. tr. A interpreta (un rol, o piesă) prin mimică. ♦ A imita gesturile, felul de a fi al cuiva. [< fr. mimer, it. mimare]. Vezi definitia »