HRENTUÍT, -Ă, hrentuiți, -te, adj. (Reg.) Stricat, uzat, dărăpănat. – V. hrentui. Vezi definitia »

CARNOTIT (‹ n. pr. M.A. Carnot, chimist francez). Mineral de uraniu și vanadiu, puternic radioactiv, format prin alterarea mineralelor primare din unele roci sedimentare bogate în resturi organice. Are culoare galbenă-verzuie, luciu puternic sidefos și aspect de mase pulverulente sau de efloroscențe. Amestecat cu cimentul de sondă se întrebuințează la închiderea apelor în forajele petroliere. Vezi definitia »

ZOÍT¹, -Ă, zoíți, -te, adj. Zolit, prost spălat; murdărit. (din zoi) Vezi definitia »

ROTALÍT s.n. Element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, care intră în compunerea unui perete sau a unui planșeu, servind pentru iluminarea unei încăperi. [< engl. rotalite]. Vezi definitia »

ZĂLUZÍT, -Ă, zăluziți, -te, adj. (Reg.) Înnebunit, năucit, sărit (din minți) – V. zăluzi. Vezi definitia »