MEGACOLÓN s.n. (Med.) Dilatare (congenitală) a colonului. [< fr. mégacôlon, cf. gr. megas – mare, kolon – intestin]. Vezi definitia »

TRITÓN¹ s. m. 1. zeitate marină greacă cu bust de om și coadă de pește. 2. batracian având înfățișarea unui mormoloc de broască; salamandră de apă. 3. moluscă gasteropodă marină, cu o cochilie conică, lungă. (< lat., fr. triton, germ. Triton) Vezi definitia »

NEUSTÓN s. m. biocenoza organismelor plutitoare din pelicula superficială a apelor. (< fr. neuston) Vezi definitia »

CRUPÓN s. n. 1. porțiune de piele de pe partea superioară a trunchiului de la vite, în urma jupuirii și tăbăcirii. 2. placă de cauciuc din care se fac tălpi de încălțăminte. (< fr. croupon) Vezi definitia »

BIOTRÓN s.n. (Biol.) Cameră de aclimatizare, izolată complet de factorii meteorologici nocivi ai mediului înconjurător, folosită pentru tratarea anumitor boli. [Pl. -oane. / < fr. biotron]. Vezi definitia »