Definita cuvantului canon
CANÓN s.n. 1. (Arte) Regulă care făcea parte dintr-un ansamblu de norme artistice obligatorii într-o anumită epocă; regulă rigidă, obligatorie. ♦ Proporție care există între diferitele părți ale corpului omenesc. 2. Compoziție muzicală polifonică în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută fiecare aceeași melodie. 3. Caracter de literă de 36 de puncte tipografice. [< fr. canon, germ. Kanon < gr. kanon – regulă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu canon
ORTICÓN, orticoane, s. n. Tub de luat vederi în camerele de televiziune; orticonoscop. – Din germ. Orthikon. Vezi definitia »
BICHÓN ON/ s. m. câine de talie mică, cu părul lung, cu botul subțire, nasul negru și craniul plat. (< fr. bichon) Vezi definitia »
GAZÓN s. n. iarbă care se cosește și se stropește des pentru a se menține scurtă, deasă și mereu verde; teren semănat cu astfel de iarbă. (< fr. gazon) Vezi definitia »
NEFELIÓN s.n. (Med.) Ușoară opacitate a ochiului; (pop.) albeață. [Pron. -li-on. / < fr. néphélion]. Vezi definitia »
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente, destinat pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie. ♦ Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție de beton, de oțel etc. de forma unei cutii, care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede, precum și la repararea unei nave sub linia de plutire. – Din fr. caisson. Vezi definitia »