BESANÇON [bəsãsõ], oraș în E Franței (Franche-Comté), la poalele M-ților Jura, pe rîul Doubs; 120,8 mii loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicații. Metalurgie; ind. de vagoane, a ceasornicelor, a hîrtiei și conf. Universitate (1423). Catedrala Saint Jean (sec. 12-14); primărie (sec. 16). Muzeu. Vezi definitia »

árhón s. m. – (Înv.) Boier. – Var. arhonda. Ngr. ἄρχων, gen. ἄρχοντας (Gáldi 154). Sec. XVIII. S-a aflat în concurență cu neol. arhonte, s. m., arhontat, s. n. (arhontat), din fr. Astăzi ieșit din uz, a fost titlu de politețe în epoca fanarioților, ca chir. – Der. arhonie, s. f. (noblețe); arhondar, s. m. (călugăr care răspundea de primirea călătorilor), din ngr. ἀρχοντάρης (sec. XVIII); arhondăreasă, s. f. (călugăriță care răspundea de primirea călătorilor); arhondaric, s. n. (salon destinat călătorilor, în mănăstiri), din ngr. ἀρχον-ταρίϰι; arhondărie, s. f. (salon de primire în mănăstiri); arhondologie, s. f. (heraldică), din ngr. ἀρχοντολογία; arhondologiu, s. n. (carte a boierilor). Vezi definitia »

ARTIMÓN s. n. catarg de la pupă al unei nave. (< fr. artimon, it. artimone) Vezi definitia »

ABANDÓN s.n. Renunțare definitivă, părăsire fără intenția de a reveni la ceva. ♦ (Sport) Renunțare a unui concurent la continuarea probei în care este angajat. ◊ Abandon familial = părăsire a copiilor sau a familiei. [Pl. -nuri. / < fr. abandon]. Vezi definitia »

EDAFÓN s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc în sol, legate de anumite condiții specifice de viață. – Din germ. Edaphon. Vezi definitia »