SINÉRGIC, -Ă, sinergici, -ce, adj. (Biol.) De sinergie, al sinergiei. – Din fr. synergique. Vezi definitia »

IDRÓPIC, -Ă adj. v. hidropic. Vezi definitia »

APOSTÓLIC, -Ă, apostolici, -ce, adj. 1. Care aparține apostolilor (I 1), de apostoli; apostolesc. 2. Care aparține papei², privitor la papă²; pontifical. – Din fr. apostolique, lat. apostolicus. Vezi definitia »

ISTÓRIC, -Ă, istorici, -ce, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. Care aparține istoriei, privitor la istorie, istoricesc; p. ext. care are o importanță deosebită (în dezvoltarea societății). ◊ Monument istoric = construcție care pentru vechimea și valoarea ei artistică, este luată sub ocrotirea statului. ♦ Care se ocupă cu fapte din istorie, care are ca temă istoria. Roman istoric. 2. Care se schimbă în cursul timpului. 3. Care corespunde faptelor istoriei, care a existat în realitate, real². 4. Care studiază problemele sau fenomenele în ordinea cronologică. Metodă istorică. II. 1. S. m. Specialist în domeniul istoriei, autor de opere istorice; p. restr. istoriograf. 2. S. n. Expunere (amplă) a unui fapt, a unui eveniment, etc., în împrejurările în care s-a produs, în ordinea desfășurării faptelor etc. – Din fr. historique, lat. historicus, it. istorico. Vezi definitia »

VINÍLIC, -Ă adj. (despre substanțe chimice) care derivă din vinil. ♦ alcool ~ = alcool etilenic, neizolat, care se cunoaște din esteri. (< fr. vinylique) Vezi definitia »