CORIGÉNȚĂ s.f. Situația în care se găsește un elev corigent; examen dat de un corigent pentru a putea promova. [Var. corijență s.f. / < corigent]. Vezi definitia »

AZÍDĂ s. f. combinație organică instabilă care se descompune prin încălzire, uneori producând explozie. (< fr. azide) Vezi definitia »

SPELÚNCĂ, spelunci, s. f. 1. Local public rău famat; bombă. 2. (Înv.) Peșteră, grotă. – Din lat. spelunca, fr. spélonque. Vezi definitia »

TRÉSĂ s.f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal, ori bandă de metal purtate pe uniforme pentru a indica gradul. 2. Împletitură din trei fire întrebuințată la confecționarea chingilor de pe bordul navelor. ♦ Împletitură cu aceeași țesătură, care se întrebuințează în electrotehnică etc. 3. (Arhit.) Ornament în formă de împletitură de trei benzi. [< fr. tresse]. Vezi definitia »

clúpsă, clúpse, s.f. (reg.) cursă de prins șoareci, păsări, animale mici; cluscă, batcă, capcană, cleapță, zancă. Vezi definitia »