Definita cuvantului adins
adíns, adv. – Intenționat, expres. Se întrebuințează numai în loc. compuse: din adins, înadins (intenționat), mai cu dinadinsul (în special), cu tot dinadinsul (cu adevărat). < Lat. ad idipsum „întocmai pentru aceasta” (cf. Cesar: cohortes ad idipsum instructae); cf. cat. adés „atunci”, REW 4541 și DAR presupun un *ad ipsum illum; explicația bazată pe *ad de ipso (Candrea) nu este posibilă, căci ipsum (neutru) nu se putea întrebuința singur. La început folosit ca pron., în sec. XVII a devenit adv. Este curioasă caracteristica de a nu putea fi întrebuințat singur (ci în limba veche cu un pron. pers. și astăzi cu prep.), ca lat. ipsum.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu adins
CONVÍNS, -Ă, convinși, -se, adj. Care a dobândit o convingere, care are convingerea că...; încredințat; ferm, hotărât. – V. convinge. Vezi definitia »
DENS adj. Cu o mare masă pe unitatea de volum; des, compact. [< lat. densus, cf. fr. dense, it. denso]. Vezi definitia »
BALÁNS s. n. mișcare de oscilație; balansare. (după fr. balancement) Vezi definitia »
NESTÍNS, -Ă, nestinși, -se, adj. Care (mai) arde (cu putere), care nu poate fi stins; (despre foc) viu, iute. ♦ Var nestins = var în forma în care iese din cuptorul de calcinare a pietrei de var. ♦ Fig. (Despre sentimente, senzații) Care nu se curmă, nu încetează sau nu poate fi atenuat, domolit, potolit; care durează etern, veșnic (cu aceeași intensitate). – Ne- + stins. Vezi definitia »
UNS, -Ă, unși, -se, adj., s. m. 1. Adj. Acoperit cu un strat gras. ♦ (Rar) Pătat de grăsime; unsuros. 2. S. m. (Înv.) Monarh sau cleric considerat, în urma unei ceremonii religioase speciale, ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ. – V. unge. Vezi definitia »