FRANCTIRÓR s.m. Soldat voluntar care nu făcea parte dintr-o armată regulată; (spec.) partizan al mișcării de rezistență din Franța în timpul celui de-al doilea război mondial. [< fr. franc-tireur]. Vezi definitia »

CONSEMNATÓR, -OÁRE s.m. și f. Consignator. [Cf. fr. consignateur]. Vezi definitia »

PREFAȚATÓR, -OÁRE s.m. și f. Autor de prefețe. [< prefața + -tor, după fr. préfacier, it. prefatore]. Vezi definitia »

ATOTȘTIUTÓR, -OÁRE, atotștiutori, -oare, adj. Care știe tot. – Din atot- + știutor (după fr. omniscient). Vezi definitia »

INHALATÓR, inhalatoare, s. n. 1. Aparat care furnizează piloților de avion oxigenul necesar unei respirații normale în condițiile zborului la înălțimi mari, unde presiunea aerului este scăzută. 2. Aparat cu care se face o inhalație. – Din fr. inhalateur. Vezi definitia »