ANTECEDÉNT s.n. 1. Faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale. 2. Primul element al unei judecăți ipotetice. ♦ Prima parte a unei fraze muzicale. // adj. Care precedă în timp. ♦ (Geogr.) Care este stabilit înaintea unei deformări tectonice. [Cf. fr. antécédent, it. antecedente, lat. antecedens]. Vezi definitia »

DEMÉNT, -Ă I. adj., s. m. f. alienat mintal. II. adj. de om nebun; demențial. (< fr. dément, lat. demens) Vezi definitia »

DESCURAJÁNT, -Ă, descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant. Vezi definitia »

RAMPÁNT, -Ă adj. (Despre o suprafață) Înclinat în rampă. // s.m. (Arhit.) Fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton, ale unui gablu sau ale unui lintou. [< fr. rampant]. Vezi definitia »

INTERESÁNT, -Ă, interesanți, -te, adj. Care interesează, care prezintă sau trezește interes; vrednic de interes, demn de atenție. ♦ Care atrage atenția; puțin obișnuit, ciudat, bizar, aparte. – Din fr. intéressant. Vezi definitia »