CLAVECÍN, clavecine, s. n. Vechi instrument muzical cu claviatură și cu coarde, asemănător cu pianul; clavicimbal, cembalo. – Din fr. clavecin. Vezi definitia »

BABUÍN s. m. maimuță mare, cinocefală, cu buze proeminente, din Africa. (<fr. babouin) Vezi definitia »

PELERÍN s. m. cel care merge în pelerinaj; peregrin. (< fr. pèlerin) Vezi definitia »

PIN², pini, s. m. Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 40 de metri, cu frunze persistente în formă de ace lungi, cu scoarța roșcată și lemnul rezistent (Pinus silvestris). ◊ Pin maritim = varietate de pin² cu lemnul poros și bogat în rășină, plantat pentru fixarea dunelor mișcătoare (Pinus maritima). – Lat. pinus. Vezi definitia »

CONTRAÓRDIN s.n. Ordin care revocă un alt ordin anterior. [< contra- + ordin, după fr. contrordre]. Vezi definitia »