Definita cuvantului corniță
CORNIȚĂ2, cornițe, s. f. 1. Dispozitiv asemănător cu un scaun, având tăblia în forma de U, pe care se așează o roată de lemn când i se pun obezile. 2. (La pl.) Coarne mici (încă nedezvoltate) pe care le au unele animale. – Corn1 + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu corniță
BOMBOÁNĂ s. f. preparat de cofetărie de mici dimensiuni, cu compoziții, umpluturi și forme diferite. (< fr. bonbon) Vezi definitia »
SÉCTĂ s. f. 1. comunitate religioasă care s-a separat de biserica oficială. 2. grup de adepți ai unei doctrine filozofice sau politice. ◊ clică, grup de persoane care s-au închis în cercul intereselor lor mărunte. (< fr. secte, lat. secta) Vezi definitia »
ARAMEEÁNCĂ, arameence, s. f. (prin analogie cu aramean [DEX, MDN] -> arameancă [DMLR] -> arameean [DOOM 2] -> arameeancă) Vezi definitia »
năcorcoáță, năcorcoáțe, s.f. (reg.) stricăciune. Vezi definitia »
FIÍNȚĂ, ființe, s. f. 1. Tot ceea ce are viață (și se mișcă); viețuitoare, vietate. ♦ Spec. Om; persoană. 2. Existență; viață. ◊ În ființă = a) (loc. adj.) existent; b) (loc. adv.) în realitate, aievea. ◊ Expr. A da ființă = a) a da viață, a naște; b) a realiza, a făuri, a concretiza. – Fi + suf. -ință. Vezi definitia »