DIAZOTIPÍE s. f. 1. procedeu de copiere bazat pe sensibilitatea la lumină a substanțelor chimice aromate care conțin grupa diazo în moleculă. 2. reproducere prin acest procedeu. (< germ. Diazotypie) Vezi definitia »

SPELEOLOGÍE s.f. Speologie. [Gen. -iei. / < fr. spéléologie, cf. gr. spelaion – peșteră. logos – știință]. Vezi definitia »

COLECISTATONÍE s. f. atonie a vezicii biliare. (< fr. cholécystatonie) Vezi definitia »

INSTIGÁȚIE s. f. instigare. (< fr. instigation, lat. instigatio) Vezi definitia »

BOGĂȚÍE, bogății, s. f. 1. Cantitate mare de bunuri materiale. ♦ Obiecte de mare preț; comori. 2. Starea, condiția celui bogat. 3. (Urmat de determinări) Resurse naturale ale solului și ale subsolului (unei țări). ♦ Valori spirituale de care dispune o colectivitate. 4. Cantitate mare și variată (de lucruri concrete sau abstracte); abundență. – Din bogat + suf. -ie. Vezi definitia »