PIÁN, piane, s. n. 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. ◊ Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Artă de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Var.: (rar) piáno s. n.] – Din germ. Piano, fr. piano, it. piano[forte]. Vezi definitia »

MARȚIPAN, marțipane, s.n. Pastă de migdale, preparată din pudră de migdale amestecată cu zahăr, utilizată ca interior de bomboane (praline), pentru acoperirea torturilor sau pentru realizarea unor elemente de decor în cofetărie; prin ext., produse de bombonerie (figurine de diverse forme) din marțipan. Germ. Marzipan, it. marzapane Vezi definitia »

goldan, goldani s. m. (reg.) 1. vagabond. 2. tâlhar; bătăuș. Vezi definitia »

SUD-AFRICÁN, -Ă, sud-africani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din una dintre populațiile indigene ale Africii de Sud sau este originară de acolo; spec. persoană care face parte din populația de bază a Republicii Africa de Sud sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Africii de Sud, Republicii Africii de Sud sau sud-africanilor (1), privitor la Africa de Sud, la Republica Africii de Sud sau la sud-africani. – Din fr. sud-africain. Vezi definitia »

PARTIZÁN, -Ă, partizani, -e, s. m. și f. 1. Persoană care adoptă și susține o idee, o teorie etc.; persoană care este de partea cuiva, care luptă alături de cineva pentru o cauză; adept. 2. Spec. Membru al unui detașament organizat de luptă, care acționează în timp de război împotriva inamicului, în spatele frontului. – Din fr. partisan. Vezi definitia »