ASÍZĂ s. f. strat orizontal de piatră etc. în structura unei zidării. (< fr. assise) Vezi definitia »

jápchină¹, s.f. (reg.) rană mare, julitură mare. Vezi definitia »

NÁRĂ, nări, s. f. 1. Fiecare dintre cele două orificii exterioare ale cavității nazale prin care respiră și miros oamenii și unele animale. ◊ Expr. Cu nările (sau nara) în vânt = cu capul ridicat, cu o ținută semeață; p. ext. mândru, plin de sine. A se umfla în nări sau a-și umfla nările = a-și lua un aer semeț; p. ext. a-și da importanță, a se îngâmfa. 2. Piesă metalică în formă de tub amplasată pe puntea sau pe bordajul unei nave, prin care trece lanțul ancorei de pe punte în afara bordului. [Var.: (reg.) náre s. f.] – Lat. naris. Vezi definitia »

POIEȚÍCĂ, poiețici, s. f. Diminutiv al lui poiată. [Pr.: po-ie-] – Poiată + suf. -ică. Vezi definitia »

mótcă, mótci, s.f. (reg.) scul (lână depănată); jurubiță de tort. Vezi definitia »