TIRIÁC, s. n. Preparat medicinal care conține opiu, întrebuințat în trecut ca anestezic. [Pr.: -ri-ac] – Din tc. tiryak. Vezi definitia »

AMINOLÁC s. n. rășină sintetică pe bază de formol și uree, folosit la fabricarea lacurilor. (n. com.) Vezi definitia »

mirác¹ s.m. (înv.) băiat, copil. Vezi definitia »

ELEGIÁC, -Ă adj. 1. cu caracter de elegie; elegic. ♦ distih ~ = distih folosit în elegii. ◊ (despre poeți) care compune elegii, opere cu caracter de elegie. 2. trist, jalnic, melancolic, nostalgic. (< fr. élégiaque, lat. elegiacus) Vezi definitia »

aplaudac, aplaudaci, s. m. lingușitor, persoană care aprobă fără discernământ tot ceea ce vine din partea autorităților Vezi definitia »