șárgă², șărgi, s.f. (reg.) 1. verigă care se pune în botul porcului. 2. (în forma: șarjă) cercel. Vezi definitia »

OSTEOCONDRÍTĂ s. f. inflamație a oaselor și a cartilajelor. (< fr. ostéochondrite) Vezi definitia »

bátă (béte), s. f. – 1. Cingătoare, cordon, brîu. 2. Betelie. – Megl. bętă „ciorap, șosetă”. Lat. vĭtta (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 193; REW 9404; Candrea-Dens., 143; DAR); cf. sicil. vitta, it. vita „brîu”, v. fr. vete, cat., sp., port. beta „sfoară, funie”. Der. betelie, s. f. (betelie), al cărui suf. nu este clar (cf. totuși, bătălie, tocălie, țăcălie). Scriban îl relaționează cu rom. bretele, fr. bretelles; ipoteza sa este improbabilă, dat fiind sensul cu totul specializat de betelie, și pare a se baza pe o confuzie cu bertelie. Vezi definitia »

gâlgâială, gâlgâieli s. f. consum de băuturi alcoolice; beție. Vezi definitia »

picnitúră, picnitúri, s.f. 1. (pop.) lovitură, izbitură. 2. (reg.) junghi, înțepătură (ca simptom al unei boli). 3. (reg.) toceală, rosătură; ruptură, gaură (la un obiect de îmbrăcăminte). Vezi definitia »