SINGULÁR, -Ă I. adj., s. n. (categorie gramaticală) care indică un singur exemplar dintr-o categorie de ființe, de lucruri etc. II. adj. 1. care se referă, care privește pe unul singur. ♦ (log.) judecăți ĕ = judecăți în care predicatul se enunță despre un nume individual. 2. deosebit, aparte, neobișnuit, extraordinar; unic. III. s. n. (fil.) categorie care desemnează ceea ce aparține unui obiect sau proces; individual (2). (< lat. singularis, fr. singulier) Vezi definitia »

PEDICULÁR, -Ă, pediculari, -e, adj. (Med.) Referitor la păduchi; cu păduchi. – Din fr. pédiculaire. Vezi definitia »

VASCULÁR, -Ă adj. 1. Referitor la vasele sanguine ale organismelor. ◊ Sistem vascular = totalitatea venelor, arterelor și vaselor capilare ale unui organism; țesut vascular = țesutul vaselor sanguine. 2. Plante vasculare = plante superioare, având în interiorul lor vase prin care circulă seva. [Cf. fr. vasculaire]. Vezi definitia »

ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (Reg.) Muncitor care lucrează la șteamp. – Șteamp + suf. -ar. Vezi definitia »

impresár, impresari s. m. (reed.) minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut. Vezi definitia »