Definita cuvantului hoarță
hoárță, hoárțe, s.f. (reg.) 1. car vechi, stricat; horțog. 2. violină; rablă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu hoarță
CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Căi + suf. -ință. Vezi definitia »
GÚTĂ2, gute, s. f. Fir subțire din material plastic, de care se leagă cârligul undiței. – Din engl. gut. Vezi definitia »
SEMIVOCÁLĂ s. f. sunet între vocală și consoană; semiconsoană. (după fr. semi-voyelle) Vezi definitia »
TRIBOTÉHNICĂ s. f. prelungire a vieții unui motor prin sistemul de ungere. (< tribo- + tehnică) Vezi definitia »
EFEMEROTÉCĂ s. f. hemerotecă. (< it. effemeroteca) Vezi definitia »