Definita cuvantului ectogeneză
ECTOGENÉZĂ s.f. Teorie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în materia vie, absolutizând acțiunea mediului extern și contestând rolul structurii interne a organismelor. [< fr. ectogenèse, cf. gr. ektos – în afară, genesis – naștere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ectogeneză
cégă (-gi), s. f. – Varietate de sturion de Dunăre (Acipenser ruthenus). – Var. Cigă. Origine incertă. Există și în sb. čiga, kèčika, pol. czeczuga, mag. csuka, kecsege, bg. čiga, fără a se putea preciza care îi este proveniența. – Der. cegarniță, s. f. (vîrșă). Cf. căciugă. Vezi definitia »
BARBÉTĂ2 s.f. Parâmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcații. [< it. barbetta]. Vezi definitia »
TENOLÍZĂ s.f. (Med.) Intervenție chirurgicală prin care un tendon este eliberat din țesuturile din jur. [< fr. ténolyse, cf. gr. tenon – tendon, lysis – dizolvare]. Vezi definitia »
RADIOTELEGRÁMĂ s. f. radiogramă (1). (< fr. radiotélégramme) Vezi definitia »
CONTRARIPÓSTĂ s. f. (sport) contraatac. (< fr. contre-riposte) Vezi definitia »