LOTERÍE s. f. joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare; loto (2). ◊ (fig.) noroc, hazard. (< fr. loterie) Vezi definitia »

ISOTONÍE s.f. v. izotonie. Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE, articulații, s. f. 1. Legătură între două sau mai multe oase (prin intermediul ligamentelor); locul acestei legături; încheietură. ♦ Legătură mobilă a segmentelor unui animal artropod. ♦ Legătură între două sau mai multe corpuri solide, care permite rotația lor relativă în jurul uneia sau a două axe sau în jurul unui punct. 2. (Rar) Articulare. – Din fr. articulation, lat. articulatio, -onis. Vezi definitia »

SCHIASCOPÍE s. f. examen al umbrei pupilare, pentru a determina gradul de refracție a ochiului; cheratoscopie, retinoscopie. (< fr. skiascopie) Vezi definitia »

VIREMÍE s. f prezența unui virus în sânge. (< fr. virémie) Vezi definitia »