berbánt (berbánți), s. m. – Hoț, pungaș, șarlatan. – Var. (Mold.) birbant. Mr. birbantu. It. birbante (› sp. bergante), prin intermediul ngr. μπερμπάντης (DAR); cf. și tc. berbad, bg. berbant(in). Dicționarele iau în considerație de obicei exclusiv accepția secundară de „crai, bărbat afemeiat”; sensul primar este curent, totuși, în limba romanticilor. Der. berbanterie, s. f. (hoție, șarlatanie); berbantlîc, s. n. (pungășie, șarlatanie), cu suf. tc., ca bg. berbantlyk. Vezi definitia »

SOCIALIZÁNT, -Ă adj. care tinde să transforme proprietatea privată în proprietate socială. (< fr. socialisant) Vezi definitia »

COHERÉNT, -Ă adj. v. coerent. Vezi definitia »

PANSAMÉNT s.n. Acoperire a unei răni cu un material protector (vată, tifon etc.), legat cu ajutorul unei feși; legătură, oblojeală. ♦ Materialul însuși. [< fr. pansement]. Vezi definitia »

IDEALIZÁNT, -Ă adj. Care idealizează. [Cf. fr. idéalisant]. Vezi definitia »