MĂCRÍȘ s. m. Plantă erbacee cu frunze alungite și acrișoare, cultivată ca plantă alimentară sau medicinală (Rumex acetosa). ◊ Măcriș mărunt = varietate de măcriș cu frunzele în formă de spadă și cu flori roșietice (Rumex acetosella). Măcrișul calului = varietate de măcriș cu frunzele ușor încrețite și cu flori verzui (Rumex conglomeratus). ◊ Compus: măcrișul-iepurelui sau măcrișul-caprei = plantă erbacee cu frunze acrișoare acoperite cu peri, asemănătoare ca formă cu ale trifoiului, și cu flori albe, roșietice sau albăstrui (Oxalis acetosella). ♦ Sare de măcriș = numele popular al unei combinații de acid oxalic cu oxalat acid de potasiu. – Et. nec. Cf. acru. Vezi definitia »

ALUNÍȘ, alunișuri, s. n. Pădurice, desiș de aluni; alunet. – Alun + suf. -iș. Vezi definitia »

SICHIORÁȘ s. m. v. sichiraș. Vezi definitia »

PAPUÁȘ, -Ă, papuași, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Populație de rasă negridă care locuiește în Melanezia; (și la sg.) persoană aparținând acestei populații. 2. Adj. Care aparține papuașilor (1) sau Melaneziei, privitor la papuași sau la Melanezia. [Pr.: -pu-aș] – Din fr. Papouas. Vezi definitia »

ALUNECÚȘ, (1) alunecușuri, s. n. 1. Loc alunecos. ♦ Ghețuș. 2. (Rar) Alunecare. [Var.: lunecúș s. n.] – Aluneca + suf. -uș. Vezi definitia »