ȘERPÍU, -ÍE, șerpii, adj. (Rar) Șerpesc. – Șarpe + suf. -iu. Vezi definitia »

MÍNIU s.n. Oxid de plumb, de culoare roșie, întrebuințat mai ales în vopselărie. [Pron. -niu, var. minium s.n. / < fr., lat. minium, germ. Minium]. Vezi definitia »

sansíu (-íi), s. m. – (Maram.) Garoafă. Mag. szegfű (Candrea). Vezi definitia »

IÓNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv, izotop al toriului. [Pron. i-o-niu. / < fr. ionium]. Vezi definitia »

CONTRÁRIU s.n. Fiecare dintre cele două laturi, însușiri sau tendințe interne ale obiectelor și proceselor opuse unele altora. // adj. v. contrar. [< lat. contrarius, cf. it. contrario]. Vezi definitia »