îmbăgiuá, îmbăgiuiéz, vb. I (reg.) 1. a purta cu vorba, a încurca. 2. a amăgi, a înșela; a momi, a ademeni, a seduce. Vezi definitia »

înziuá vb. I refl. (reg.) a se lumina de ziuă, a se face ziuă, a se vărsa zorile. Vezi definitia »

POLUÁ vb. I. tr. A infecta, a murdări, a face impur (apele, aerul etc.). ♦ (Fig.) A perverti, a murdări, a întina. [Pron. -lu-a. / < fr. polluer, cf. lat. polluere]. Vezi definitia »

doua sau mai multe persoane decedate in aceleasi imprejurari, fara a se putea stabili daca una dintre ele a supravietuit celeilalte Vezi definitia »

INFATUÁ, infatuez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. [Pr.: -tu-a] – Din fr. infatuer. Vezi definitia »