Definita cuvantului însușime
însușíme s.f. (înv.) însușire, însușie, însușietate.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu însușime
PRONÚME2 s.n. (Gram.) Parte de vorbire care substituie un substantiv sau alt nume. [Cf. lat. pronomen, fr. pronom]. Vezi definitia »
TURCÍME s. f. Mulțime de turci; totalitatea turcilor. – Turc + suf. -ime. Vezi definitia »
nume dat unei regiuni/tari, care nu este folosit in interiorul acelui tinut de catre locuitorii lui, nici in limba oficiala a statului sau locului respectiv. Denumire data unui popor sau unei limbi care nu este folosita de catre poporul sau limba la care se refera. (Wikipedia) Vezi definitia »
cele cinzeci și două de volume expr. (glum.) pachet de cărți de joc. Vezi definitia »
pronume, prenume Vezi definitia »